Datele arată că șomajul în rândul tinerilor reprezintă una dintre cele mai grave efecte ale crizei la nivel european și nu numai. În țările din UE, rata șomajului variază în jurul a 23 de procente, în timp ce în România, aceasta depășește 25%.
În condițiile în care din ce în ce mai mulți tineri termină o facultate și nu au un loc de muncă, iar problema discrepanței dintre lucrurile învățate și cererile de pe piață reprezintă unul dintre aspectele cele mai criticate, se pare că în 2015 există finanțări de 1 miliard de euro pentru luarea de măsuri.
Planul UE include, de fapt, distribuirea unor fonduri ce pot ajunge până la 6 miliarde de euro, accesibile până în 2020. Fondurile sunt distribuite în 20 de țări din UE, în care rata șomajului printre tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani depășește 25%. Printre țări se numără atât unele integrate mai recent, precum România, Bulgaria sau Croația, cât și țări mai vechi precum Italia, Grecia, Marea Britanie sau Franța.
Fondurile urmează să fie folosite pentru dezvoltarea de proiecte destinate pregătirii profesionale și creșterii gradului de ocupare a unui loc de muncă după absolvire.
Direcțiile principale urmărite sunt, pe de-o parte, creșterea calității locurilor de muncă și a angajamentului pe termen lung, precum și a gradului de incluziune socială pentru membrii grupurilor vulnerabile, iar pe de altă parte creșterea calității sistemului educațional și a concordanței dintre cunoștințele învățate și cerințele din practică. Ar urma, astfel, ca accentul să se pună atât asupra educației formale, cât și asupra educației non-formale. De asemenea, dezvoltarea voluntariatului și a participării civice urmează să fie incluse în liniile de dezvoltare.
România se confruntă, în momentul actual, cu probleme specifice datorate diferențelor mari dintre mediul rural și urban, precum și discriminării datorate apartenenței la o categorie socială marginalizată. Proiectele ce urmează a fi dezolvate trebuie să includă astfel și programe dedicate romilor și minorităților de orice fel din țară. Nu în ultimul rând, proiectele ar trebui să acopere și zona sănătății, planificării familiale și asistenței medicale în rândul tinerilor.
Până în momentul actual, s-au mai făcut încercări de rezolvare a problemei intrării pe piața muncii a tinerilor în cadrul unor proiecte pentru IMM-uri. Acestea presupuneau ca tinerii absolvenți să fie angajați în IMM-uri, salariile acestora fiind subvenționate de către stat. Limita de salariu pentru absolvenții de studii superioare era de 1300 de lei. Scopul proiectului era încurajarea IMM-urilor să angajeze tineri cu mai puțină experiență. Se pare, însă, că proiectul nu a atins rezultatele urmărite, fiind destul de criticat atât de către studenți, cât și de către angajatori.
Așadar, fondurile europene ar trebui să ajute, începând cu 2015, un număr mult mai mare de tineri să își găsească un loc stabil de muncă. E necesar ca proiectele să urmeze mai multe linii, astfel încât să fie realiste și să ajute la eliminarea discrepanței dintre teorie și practică din sistemul educațional actual. Rămân de văzut propunerile Guvernului și modul în care acestea vor ajunge să fie primite de către tineri.
